Vedere a bisericii-fortificatie Biertan dintr-unul din turnuri

Vedere a bisericii-fortificatie Biertan dintr-unul din turnuri

Vedere a bisericii-fortificatie Biertan dintr-unul din turnuri
share
mail
loading...
Loading ...

Fotografie panoramica de Michael Pop Fotografiat 00:15, 10/01/2010 - Views loading...

Vedere a bisericii-fortificatie Biertan dintr-unul din turnuri

The World > Europe > Romania > Transilvania

  • Iti place / nu-ti place
  • thumbs up
  • thumbs down

Imagini apropiate de Transilvania

map

A: Vedere de pe zidurile cetatii Biertan

de Michael Pop, la distanta de 10 metri

Vedere de pe zidurile cetatii Biertan

B: Biserica saseasca din Biertan

de Michael Pop, la distanta de 20 metri

Biserica saseasca din Biertan

C: Zidurile cetatii Biertan

de Michael Pop, la distanta de 20 metri

Zidurile cetatii Biertan

D: Biserica saseasca din Biertan

de Michael Pop, la distanta de 30 metri

Biserica saseasca din Biertan

E: Biserica saseasca din Biertan

de Michael Pop, la distanta de 30 metri

Biserica saseasca din Biertan

F: Mauzoleul preotilor in cetatea Biertan

de Michael Pop, la distanta de 40 metri

Mauzoleul preotilor in cetatea Biertan

G: Scarile acoperite catre biserica din cetatea Biertan

de Michael Pop, la distanta de 40 metri

Scarile acoperite catre biserica din cetatea Biertan

H: Restaurantul medieval Unglerus in Biertan

de Michael Pop, la distanta de 60 metri

Restaurantul medieval Unglerus in Biertan

I: Restaurantul medieval Unglerus in Biertan

de Michael Pop, la distanta de 70 metri

Restaurantul medieval Unglerus in Biertan

J: Piata centrala din Biertan

de Michael Pop, la distanta de 110 metri

Piata centrala din Biertan

Aceasta panorama a fost facuta in Transilvania

Aceasta este un ansamblu a Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.

Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².

Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.

Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.

Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.

Distribuie aceasta panorama