0 Likes

„Adormirea Maicii Domnului” (Assumption) church 1850, Ocolis, Romania
Transilvania
Copyright: Marin Giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 8512x4256
Uploaded: 24/11/2012
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: church; spiritual place; monument
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
„Adormirea Maicii Domnului” (Assumption) church, Ocolis, Romania
Marin Giurgiu
„Assumption of Mary” Church, Satu Nou de Jos, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist reformed church, Catalina, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist reformed church, Catalina, Romania
Marin Giurgiu
„Dormition of Mother of God” Wooden Church 1442, Sacalaseni, Romania
Marin Giurgiu
„Sfintii Apostoli Petru si Pavel” (Holy Apostles Peter and Paul) church, Sacalaseni, Romania
Marin Giurgiu
„Habra” Monastery, Grosi, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Habra” Monastery 2, Grosi, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Nasterea Maicii Domnului” (Virgin Birth) church 1824, Chechis
Marin Giurgiu
„Sfintii Arhangheli” (Holy Archangels) church 1878, Grosi, Romania
Marin Giurgiu
Town Hall, Grosi, Maramures, ROU
Marin Giurgiu
Oak forest, Grosi, Romania
Jose Luis Perez
Inside the Teatro Juarez
Atila Bezdan
Mali Stapar Lock and Sluice
Hiroharu Shizuya
Iroha slope
Piotr Rymer
Polish golden autumn 3 at oliwa park
Furman Artjem
Dead Sea
Butch Cronin
World War ll Memorial Pacific Tower
Hiroharu Shizuya
Matsuo mine apartment group ruins 4F
Butch Cronin
Reflecting Pool and Lincoln Memorial
Roger Berry
Delhi Spice Marker narrow side street.
Piotr Rymer
Polish golden autumn
Roger Berry
Pushkar Camel Fair, Animals Leaving
Willy Kaemena
Weser Tower Bremen Germany
Marin Giurgiu
Town Hall (side view), Viseu de Sus, Maramures, ROU
Marin Giurgiu
Ferry-boat on Danube river at Braila, Romania
Marin Giurgiu
„Sf Andrei” (St Andrew) monastery, Berinta, Romania
Marin Giurgiu
„Duminica Tuturor Sfintilor” (All Saints Sunday) Church, Ocna Sugatag, Romania
Marin Giurgiu
Place des Ormeaux, Valence, France
Marin Giurgiu
Millenium Square 2, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Dead apple tree
Marin Giurgiu
Baita creek in Lapus gorge
Marin Giurgiu
„Annunciation” Church, balcony view, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Sfintii Voievozi Vechi” (Holy Old Arhangels) church 1838, Tecuci, Romania
Marin Giurgiu
The fire, Surdesti, Romania
Marin Giurgiu
Lacul Albastru (Blue Lake), Baia Sprie, Romania
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.