0 Likes

„Adormirea Maicii Domnului” (Assumption) church 1850, Ocolis, Romania
Transilvania
Copyright: Marin giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 8512x4256
Uploaded: 24/11/2012
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: church; spiritual place; monument
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
„Adormirea Maicii Domnului” (Assumption) church, Ocolis, Romania
Marin Giurgiu
„Assumption of Mary” Church, Satu Nou de Jos, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist reformed church, Catalina, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist reformed church, Catalina, Romania
Marin Giurgiu
„Dormition of Mother of God” Wooden Church 1442, Sacalaseni, Romania
Marin Giurgiu
„Sfintii Apostoli Petru si Pavel” (Holy Apostles Peter and Paul) church, Sacalaseni, Romania
Marin Giurgiu
„Habra” Monastery, Grosi, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Habra” Monastery 2, Grosi, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Nasterea Maicii Domnului” (Virgin Birth) church 1824, Chechis
Marin Giurgiu
„Sfintii Arhangheli” (Holy Archangels) church 1878, Grosi, Romania
Marin Giurgiu
Town Hall, Grosi, Maramures, ROU
Marin Giurgiu
Oak forest, Grosi, Romania
Jucatulli
Vitoria Es
Christiaan Prertorius
Vanderkloof Dam Overflowing
Bernd Kronmueller
View of Snowdon, North Wales
Vil Muhametshin
Père Lachaise Cemetery, Paris
Konstantin
Jan 2011 Bethesda Terrace
yunzen liu
Shanghai lujiazui financial center at night 2
Dawid Gorny
London Underground Tube Station Charring Cross
Ivor Linington
Norwich Sainsbury Centre for Visual Arts Bucket Man Full Frontal
Pedro Menezes
Porto Santo Island - Porto dos Frades
Vil Muhametshin
The Family - Semianyki - Theatre Licidei in Riga
Vito Fusco
John o' Groats
Arnaud Chapin
Elevage Laitier en Moselle
Marin Giurgiu
„St. Archangels” Wooden Church (1700), Vima Mica, Romania
Marin Giurgiu
„Pious Paraschiva” Wooden Church, Desesti, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
Primaria (Town Hall) Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Holy Arhangels” Church 1884, Copalnic Manastur, Romania
Marin Giurgiu
Hospital Greek-Catholic Chapel, Baia Mare
Marin Giurgiu
Reformed Calvinist Church, exterior, Cavnic, Romania
Marin Giurgiu
„St George” Church, Poienile Izei, Romania
Marin Giurgiu
The beach - August 2012, Vadu, Romania
Marin Giurgiu
„St Archangels” Church (1730), Coas, Romania
Marin Giurgiu
Power Lines, Baia Mare Romania
Marin Giurgiu
Promontory, Vadu, Constanta, Romania
Marin Giurgiu
Reformed calvinist church, Ulmeni
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.