0 Likes

„Adormirea Maicii Domnului” (Assumption) church 1850, Ocolis, Romania
Transilvania
Copyright: Marin Giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 8512x4256
Uploaded: 24/11/2012
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: church; spiritual place; monument
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
„Adormirea Maicii Domnului” (Assumption) church, Ocolis, Romania
Marin Giurgiu
„Assumption of Mary” Church, Satu Nou de Jos, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist reformed church, Catalina, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist reformed church, Catalina, Romania
Marin Giurgiu
„Dormition of Mother of God” Wooden Church 1442, Sacalaseni, Romania
Marin Giurgiu
„Sfintii Apostoli Petru si Pavel” (Holy Apostles Peter and Paul) church, Sacalaseni, Romania
Marin Giurgiu
„Habra” Monastery, Grosi, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Habra” Monastery 2, Grosi, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Nasterea Maicii Domnului” (Virgin Birth) church 1824, Chechis
Marin Giurgiu
„Sfintii Arhangheli” (Holy Archangels) church 1878, Grosi, Romania
Marin Giurgiu
Town Hall, Grosi, Maramures, ROU
Marin Giurgiu
Oak forest, Grosi, Romania
Toni Garbasso
Finger Rock Trail Catalina Mountains
Matt Nolan
CRREL Permafrost Tunnel 5m into winze
dieter kik
Neige sur la tete de Laennec devant la Mairie de Quimper
Alexey Yuzhakov
Semyenkovo. Zhukova house. Stove
Toni Garbasso
Pima Air Museum, Convair B 36j Peacemaker
Tom Sadowski
Tessellated Pavement 1
Leif Nygaard Eilertsen
Dragoer Sea Bath December 20091220v1c
dieter kik
Noel Quimper pont ste Catherine
Jevgenijs Nikitins
Livani Glass factory
Nimenenea
Tirgu-Mures Christmas tree
Michael Pop
Inside the Bolii Cave near Petrosani
C360.NL - Henri Smeets
Dam Square, Amsterdam at Christmas time.
Marin Giurgiu
„Blessed Virgin Mary, Queen of Mount Carmel” Wooden Church, Negreia, Romania
Marin Giurgiu
„Sf Dimitrie - Izvoratorul de Mir” (St Demetrios - the Myrrh Arising), Carei, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist reformed church, Catalina, Romania
Marin Giurgiu
Ruined House, Posta, Romania
Marin Giurgiu
„Sf Nicolae” (St Nicholas) church and Stefan Tower, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„New Town” Calvinist Reformed Church, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Evangelical Lutheran Church Baia Mare 1, Romania
Marin Giurgiu
„St Archangels” Church (1730) side view 2, Coas, Romania
Marin Giurgiu
Côté Saint-Martin, Valence, France
Marin Giurgiu
Calvinist Reformed Church, Negresti Oas, Romania
Marin Giurgiu
„Dormition of Mother of God” Church 1820, Danesti, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Sacred Hearts of Jesus and Mary” Church, Mocira, Romania
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.