0 Likes

Barot city center
Transilvania

A baróti várat, amely valószínűleg a település határában állott római castrum maradványa lehetett, a középkorban Venczel várának hívták. A települést 1224-ben Boralt néven említik. A vár lábánál feküdt egykor Alsó- vagy Kisbarót. Felső- vagy Nagybarót pedig a Nagyerdő alatt feküdt. A római katolikus templom a 16. században épült. A települést 1658-ban a tatárok dúlták fel, 1709-ben a labancok kirabolták. 1802-ben a földrengés pusztított, melyben a templom is súlyosan megrongálódott és 1817-ben újjá kellett építeni. 1848. december 13-án döntő fontosságú csata zajlott Köpec és Felsőrákos között. Horváth Ignác és Gál Sándor vezette székelyek óriási vereséget mértek a Heydte által vezetett császári csapatokra. 1876-tól járási székhely. 1910-ben 2531 lakosa volt, 30 kivételével mind magyarok. A trianoni békeszerződésig Háromszék vármegye Mikósvári járásához tartozott. Városi rangra 1968-ban emelkedett. http://hu.wikipedia.org/wiki/Bar%C3%B3t

Copyright: Demeter tibor
Type: Spherical
Resolution: 6000x3000
Uploaded: 07/05/2012
Actualizat: 22/05/2012
Vizualizari:

...


Tags: barót; barót bányász szobor; barót katolikus templom; baraolt centru
comments powered by Disqus

Demeter Tibor
Barot, Catholic Church
Csongor Máthé
Exhibition of Máthé Ferenc
Dan Mirica
Lake Sf. Ana - Romania
Michael Pop
Snowy day on the Saint Anne Lake
Michael Pop
Nice view of the Saint Anne Lake
Kocsis-Boldizsár János
Saint George Bridge under renovation
Kocsis-Boldizsár János
Beautiful red sky
Kocsis-Boldizsár János
The Storm is coming
Michael Pop
Rupea Fortress
Michael Pop
Rupea Fortress
George Moldovan
Dsc2191 Panorama 1
Demeter Tibor
Sculpture park transsylvania
Mark Schuster
Frank Whittle the inventor of the Turbo-Jet - Coventry
Uwe Buecher
Der noch schiefere Turm
Rolf Ris
Giger bar - Gruyeres
Jeffrey Martin
Machovo Jezero - Gigapixel
Federico Infanti
Jesolo - Vista sul Faro
Jann Lipka
time ball tower Södermalm Stockholm
Arnaud Chapin
Cancale Sous la digue
Julian
Pavlov House
Paul Palmer
Venice 53rd Art Biennale - Japan exhibit
Martin Berta
Synagogue Kosice
Julian
Mamaev-Kurgan
Galliez Stephane
Bonaparte bridge in Lyon
Demeter Tibor
Zetevaraljai viztarozo
Demeter Tibor
Sculpture park transsylvania
Demeter Tibor
Barot, Catholic Church
Demeter Tibor
Zetevaraljai viztarozo
Demeter Tibor
Bicaz Canyon
Demeter Tibor
Szekely kapuk szejkefurdon
Demeter Tibor
Barot city center
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.