Barot city center
Share
mail
License license
loading...
Loading ...

Fotografie panoramica de Demeter Tibor Fotografiat 17:30, 28/04/2012 - Views loading...

Advertisement

Barot city center

The World > Europe > Romania > Transilvania

  • Iti place / nu-ti place
  • thumbs up
  • thumbs down

A baróti várat, amely valószínűleg a település határában állott római castrum maradványa lehetett, a középkorban Venczel várának hívták. A települést 1224-ben Boralt néven említik. A vár lábánál feküdt egykor Alsó- vagy Kisbarót. Felső- vagy Nagybarót pedig a Nagyerdő alatt feküdt. A római katolikus templom a 16. században épült. A települést 1658-ban a tatárok dúlták fel, 1709-ben a labancok kirabolták. 1802-ben a földrengés pusztított, melyben a templom is súlyosan megrongálódott és 1817-ben újjá kellett építeni. 1848. december 13-án döntő fontosságú csata zajlott Köpec és Felsőrákos között. Horváth Ignác és Gál Sándor vezette székelyek óriási vereséget mértek a Heydte által vezetett császári csapatokra. 1876-tól járási székhely. 1910-ben 2531 lakosa volt, 30 kivételével mind magyarok. A trianoni békeszerződésig Háromszék vármegye Mikósvári járásához tartozott. Városi rangra 1968-ban emelkedett. http://hu.wikipedia.org/wiki/Bar%C3%B3t

comments powered by Disqus

Imagini apropiate de Transilvania

map

A: Barot, Catholic Church

de Demeter Tibor, la distanta de 20 metri

A baróti várat, amely valószínűleg a település határában állott római castrum maradványa lehetett, a ...

Barot, Catholic Church

B: Exhibition of Máthé Ferenc

de Csongor Máthé, la 6.7 km distanta

Máthé Ferenc is a wood carving craftsman, ho had recived many awards as recognition of his oeuvre. Th...

Exhibition of Máthé Ferenc

C: Lake Sf. Ana - Romania

de Dan Mirica, la 23.1 km distanta

Lake Sf. Ana - Romania

D: Furtuna de ninsoare pe Lacul Sfanta Ana

de Michael Pop, la 23.1 km distanta

Furtuna de ninsoare pe Lacul Sfanta Ana

E: Belvedere a Lacului Sfanta Ana

de Michael Pop, la 23.6 km distanta

Belvedere a Lacului Sfanta Ana

F: Saint George Bridge under renovation

de Kocsis-Boldizsár János, la 28.4 km distanta

Taken with Nikon D60 with 18-55 VR kit lens.

Saint George Bridge under renovation

G: Beautiful red sky

de Kocsis-Boldizsár János, la 28.9 km distanta

Beautiful red sky

H: The Storm is coming

de Kocsis-Boldizsár János, la 29.4 km distanta

The Storm is coming

I: Cetatea Rupea

de Michael Pop, la 29.6 km distanta

 Rupea Fortress, located on the Northwestern side of Brasov county, was built on a basalt rock. The f...

Cetatea Rupea

J: Cetatea Rupea

de Michael Pop, la 29.6 km distanta

 Rupea Fortress, located on the Northwestern side of Brasov county, was built on a basalt rock. The f...

Cetatea Rupea

Aceasta panorama a fost facuta in Transilvania

Aceasta este un ansamblu a Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.

Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².

Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.

Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.

Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.

Distribuie aceasta panorama