South East Side of the Cemetery - Mikháza
by Lehel Lokodi
Share
License
 Loading ...
Fotografie panoramica de
Lehel Lokodi
|
||
South East Side of the Cemetery - MikházaThe World > Europe > Romania > Transilvania |
|
|
This is the cemetery situated to the south of the village, up on a hill. At the other end there is a spiderweb-surrounded wooden made chapel, maybe it is also a graveyard. Usually it is peaceful and quiet, perfect for contemplating on the extraordinary.
This is the cemetery situated to the south of the village, up on a hill. At this end there is a spide...
This is the interior of the Franciscan Church in Mikháza built at the end of the 17th century alongsi...
More than five centuries old village, situated in Transylvania, by the river Nyárád (Niraj). It's res...
This was also taken in Easter, on a beautiful sunday afternoon, in 2011. It is a great place for rela...
This is the yard of the Franciscan Church in Mikháza. Bosnian Franciscan monks established their mone...
This panorama captures the moody atmosphere just outside the gate into the Franciscan Church's yard, ...
This was taken on Easter, on a beautiful sunday afternoon, in 2011. By holiday tradition, boys decora...
Mikháza (Călugăreni) is a small village situated along the river Niraj (Nyárád - Niersch), somewhat 3...
This is a 3-way junction in the centre of Mikháza, because it links the village's main road with Kand...
Dămieni (Deményháza) is a small village located along the river Niraj (Nyárád - Niersch), 32 kilometr...
Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.
Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².
Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.
Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.
Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.
