0 Likes

Culture Blvd at Oituz Str, Baia Mare. Romania
Transilvania
Copyright: Marin Giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 8400x4200
Uploaded: 17/02/2012
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: cityscape; nocturne; winter; night
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
Chamber of Trade and Industry Maramures, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Enthronement of New Bishop, Sports Hall, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Dancing and Singing on the Street, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Sf. Maria” (Holy Mary) Church, Baia Mare, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Holy Mary” Church, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Holy Mary” Church, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Sfanta Maria” (St Mary) Church, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Unirii blvd at night, Baia Mare
Marin Giurgiu
Blood Donors Journalists Stand at Rivulus Dominarum Exhibition, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Museum of Mineralogy, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Sf Treime” (Holy Trinity) orthodox cathedral, underground floor, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Progresului Street, Baia Mare, Romania
Willy Kaemena
Panoramic Conference 2010 Tucson
Mark Florko
Antonio's Chapel
Dieter Hofer
Old Railway Bridge at Ponte Brolla
hiroaki AIKAWA
Candy Candy Collection
Matjaz Kacicnik
Easter mass in the White Monastery, Egypt
Evgeny Efimov
Abandoned electric station on the river Olym, view from the dam
Edward Crabbe
The water tank of Etterbeek / Le Reservoire d'eau d'Etterbeek
Mahmood Hamidi
Haellholmen Angelsberg Sweden
Martin Broomfield
High tide mark, Gili Trawangan
Phil Warner
Tucson Cactus off Mount Lemmon Highway
Phil Warner
Windy Point Vista - Tucson, AZ
Jedsada Puangsaichai
Deluxe Family King Shower Room, Festive Hotel, Singapore
Marin Giurgiu
„St. Mary's visit to St. Elisabeth” church 1727, Baia Mare
Marin Giurgiu
Calvinist Reformed Church - interior, Lapusel, Romania
Marin Giurgiu
Firiza Forest, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„St Nicholas” Wooden Church 1643 Budesti, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„St Margaret” Church 1488, Medias, Romania
Marin Giurgiu
„Sf Treime” (Holy Trinity) catholic church 1720, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Intersection I10 at I110, Baton Rouge, Louisiana, USA
Marin Giurgiu
Ghetto
Marin Giurgiu
„Duminica Tuturor Sfintilor” (All Saints Sunday) Church side view,Tautii de Sus
Marin Giurgiu
„Pintea” Inn, Gutai (Gutin) Pass, Gutai Mountains, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist Reformed Church - exterior, Satulung, Romania
Marin Giurgiu
Reformed calvinist church, Manau
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.