Culture Blvd at Oituz Str, Baia Mare....
Share
mail
License license
loading...
Loading ...

Fotografie panoramica de Marin Giurgiu EXPERT Fotografiat 19:31, 28/02/2009 - Views loading...

Advertisement

Culture Blvd at Oituz Str, Baia Mare. Romania

The World > Europe > Romania > Transilvania

  • Iti place / nu-ti place
  • thumbs up
  • thumbs down
comments powered by Disqus

Imagini apropiate de Transilvania

map

A: Chamber of Trade and Industry Maramures, Baia Mare, Romania

de Marin Giurgiu, la distanta de 20 metri

Chamber of Trade and Industry Maramures, Baia Mare, Romania

B: Enthronement of New Bishop, Sports Hall, Baia Mare, Romania

de Marin Giurgiu, la distanta de 40 metri

Enthronement of New Bishop, Sports Hall, Baia Mare, Romania

C: Dancing and Singing on the Street, Baia Mare, Romania

de Marin Giurgiu, la distanta de 50 metri

Dancing and Singing on the Street, Baia Mare, Romania

E: „Holy Mary” Church, Baia Mare, Romania

de Marin Giurgiu, la distanta de 110 metri

„Holy Mary” Church, Baia Mare, Romania

F: „Holy Mary” Church, Baia Mare, Romania

de Marin Giurgiu, la distanta de 120 metri

„Holy Mary” Church, Baia Mare, Romania

G: „Sfanta Maria” (St Mary) Church, Baia Mare, Romania

de Marin Giurgiu, la distanta de 140 metri

„Sfanta Maria” (St Mary) Church, Baia Mare, Romania

H: Unirii blvd at night, Baia Mare

de Marin Giurgiu, la distanta de 180 metri

Unirii blvd at night, Baia Mare

J: Museum of Mineralogy, Baia Mare, Romania

de Marin Giurgiu, la distanta de 300 metri

Museum of Mineralogy, Baia Mare, Romania

Aceasta panorama a fost facuta in Transilvania

Aceasta este un ansamblu a Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.

Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².

Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.

Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.

Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.

Distribuie aceasta panorama