0 Likes

Dacia Marketplace
Brasov
Copyright: Laurentiu Rusu
Type: Spherical
Resolution: 6480x3240
Taken: 19/11/2007
Uploaded: 04/09/2008
Actualizat: 08/10/2014
Vizualizari:

...


Tags: people; shop
comments powered by Disqus

Laurentiu Rusu
Garii ST.
Laurentiu Rusu
Railway Station
Alexander Murvanidze
The Central Railway Station in Brasov, autumn 2014
Alexander Murvanidze
A yard at 13 Decembrie Street near the railway station in Brasov, autumn 2014
Laurentiu Rusu
13 December St.
Laurentiu Rusu
Victoriei Blvd
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Sports Hall
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Cătălin Ionescu
Antrenament de curling in Brasov
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Fritz Hanke
Inside the Black Diamond
Ercina lake of Asturias
bibouroku tabito
Hōrai-Bashi(Hōrai Bridge) - The longest wooden walking bridge in the world (Ⅱ)
Chris Ellenbogen
Old Jewish Cemetery
T. Emrich
New Palace Schleissheim, Aerial View
Aleksandr Reznik
Rome Colosseum
Bridge Carlos Fernandez Casado
Paseo De Recoletos de Madrid
Monastery of the Paular of Madrid
Jürgen Matern
Marble Courtyard in the Castle of Versailles
Four Sides Media
Aerial view of Sultan Qaboos Grand Mosque, Muscat, Oman
Real Palace of Madrid
Laurentiu Rusu
Garii ST.
Laurentiu Rusu
Victoriei Blvd
Laurentiu Rusu
Stefan Baciu House | Tiberiu Brediceanu ST
Laurentiu Rusu
Weaver's Bastion
Laurentiu Rusu
Europe Gallery | Hermella
Laurentiu Rusu
Tiriac Sports Center | Sports Highschool
Laurentiu Rusu
Sports Hall
Laurentiu Rusu
Postavarul | Kanzel Ski Slope
Laurentiu Rusu
Andrei Saguna College
Laurentiu Rusu
Dambul Morii
Laurentiu Rusu
Belvedere Winter
Laurentiu Rusu
7 Stairs Canyon
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.