0 Likes

Dancing in the rain, Baia Mare, Romania
Transilvania
Copyright: Marin Giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 8468x4234
Taken: 08/03/2009
Uploaded: 19/10/2012
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: park; rain; child; funny; dance landscape
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
The Monument of the Romanian Soldier, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Statue of Romanian Soldier, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Sf. Anton” (St. Anthony) Church 1, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Sf. Anton” (St. Anthony) Church 2, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Ethnography and Rural Art Museum, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Guests at Last Supper, wax figures
Marin Giurgiu
The Vineyards Bridge, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Podul Viilor” street, Baia Mare
Marin Giurgiu
Finteus House, Rural Museum, Baia Mare, ROU
Marin Giurgiu
„Óváros” (Old Town) reformed calvinist church 1792-1806, the steeple, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist Reformed Church Old Town, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Preluca House, Rural Museum, Baia Mare, Romania
Stephan Messner
Ski jump ruin near Waldenburg
Evgeniy Veldyaev
Ice Rotunda — В ледяной ротонде
Jan Koehn
New Bridge - 2
Evgeny Efimov
View from the Helix Bridge at night, Singapore
Evgeniy Veldyaev
Ice hole for water consecration on Epiphany
Mark de Graaf
The Pinacles Western Australia
Ivor Linington
Sheffield Cathedral The Nave
Heiner Straesser - derPanoramafotograf.com
Venice - Palazzo Ducale
Sferano 14 / Poznan, Old Market
Mervin Manangan
Hokokuji Temple, Kamakura
Özgür Örsoğlu
Anıtkabir - İsmet İnönü Lahdi
Özgür Örsoğlu
Anıtkabir
Marin Giurgiu
Mogosa Hotel, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
Old blue house, Chiuzbaia, Romania
Marin Giurgiu
„Dormition of Mother of God” Church 1880, Sisesti, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
Spring time
Marin Giurgiu
Place des Ormeaux, Valence, France
Marin Giurgiu
„Adormirea Maicii Domnului” (Assumption of Mary) church 1889, Tamaia
Marin Giurgiu
„The Ascension” Church, Lapusel, Romania
Marin Giurgiu
Cornesita Creek, Firiza Forest, Romania
Marin Giurgiu
Public Library, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Óváros” (Old Town) reformed calvinist church 1792-1806, the steeple, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Duminica Tuturor Sfintilor” (All Saints Sunday) church - the narthex,Tautii de Sus
Marin Giurgiu
„Virgin Birth” Wooden Church 1364, Ieud, Romania
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.