0 Likes

Dancing in the rain, Baia Mare, Romania
Transilvania
Copyright: Marin giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 8468x4234
Uploaded: 19/10/2012
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: park; rain; child; funny; dance landscape
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
The Monument of the Romanian Soldier, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Statue of Romanian Soldier, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Sf. Anton” (St. Anthony) Church 1, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Sf. Anton” (St. Anthony) Church 2, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Ethnography and Rural Art Museum, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Guests at Last Supper, wax figures
Marin Giurgiu
The Vineyards Bridge, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Podul Viilor” street, Baia Mare
Marin Giurgiu
Finteus House, Rural Museum, Baia Mare, ROU
Marin Giurgiu
„Óváros” (Old Town) reformed calvinist church 1792-1806, the steeple, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist Reformed Church Old Town, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Preluca House, Rural Museum, Baia Mare, Romania
MoUzEs-Maciej J. Lorek
In the mysterious forest
Valentin Arfire
in the Timis River - Banat - Romania
Werner Joemann
Wildpark in Duelmen
Mohammad Reza Domiri Ganji
Narenjestan - Qavam House
Martin Broomfield
Autumn Leaves, Wakefield, Quebec
Carl von Einem
Ceremonial Room of Ratibor Castle
Bane Obradović
Jatare train station, Mokra gora
Roberto Scavino
Early Christian Baptistery in Albenga
Jiri Vambera
Nigardsbreen 1 2011
Valentin Arfire
Grajdpanorama
Vil Muhametshin
The Porcelain Cabinet near the Golden Hall, Rundale Palace, Latvia
Rolf Ris
Muerrenbachfall
Marin Giurgiu
„Adormirea Maicii Domnului” (Assumption) church 1731, Copalnic, Romania
Marin Giurgiu
Town Hall, Grosi, Maramures, ROU
Marin Giurgiu
Blossom cherry trees, Aspra, Romania
Marin Giurgiu
The End - Cemetery Chapel „Rozalia” 1771, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Nasterea Maicii Domnului” (Virgin Birth) church 1824, Chechis
Marin Giurgiu
Calvinist Reformed Church - exterior, Lapusel, Romania
Marin Giurgiu
„St Archangels” Church (1730) side view, Coas, Romania
Marin Giurgiu
Muddy volcanoes canyon, Buzau, Romania
Marin Giurgiu
„St Nicholas” Church, 1768, Berinta, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist reformed church, Valea Borcutului, Romania
Marin Giurgiu
Reformed calvinist church, Arinis
Marin Giurgiu
„Sfanta Treime” (Holy Trinity) Church, Coas, Romania
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.