1 Like

Firiza Lake, Baia Mare, Romania
Transilvania
Copyright: Marin giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 8464x4232
Uploaded: 23/04/2012
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: lake; autumn; forest
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
Firiza Forest, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Cornesita Creek, Firiza Forest, Romania
Marin Giurgiu
Creek crossing
Marin Giurgiu
Forest road
Marin Giurgiu
„St. Mary's visit to St. Elisabeth” church 1727, Baia Mare
Marin Giurgiu
„Visit of Holy Mary to St. Elisabeth” Church 1727 (restored 2007), Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„St. Mary's visit to St. Elisabeth” church, Baia Mare
Marin Giurgiu
„Schimbarea la Fata” (Transfiguration) Church, Ferneziu, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Schimbarea la Fata” (Transfiguration) Church, Ferneziu, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Bodi Ferneziu Lake, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Virgin Birth” Church 1828, Ferneziu, Baia Mare Romania
Marin Giurgiu
„Virgin Birth” Church 1828, Ferneziu, Baia Mare Romania
Wojciech Sadlej
Etruscan Necropolises of Cerveteri
Marin Giurgiu
Old woman and cows, Aspra, Maramures, Romania
Thomas Huang
Tarn Col, Arthur's Pass National Park, New Zealand
Zoran Strajin
Dome of the Rock, Temple Mount, Jerusalem, [very close shot]
Rheinfall 5
Hansangeok
Samaksan
Carlos Esparza Ramón
Los Cabos, Playa Medano Beach
Marin Giurgiu
„Sf Treime” (Holy Trinity) orthodox cathedral, underground floor, Baia Mare, Romania
Maciej G. Szling
Cerkiew prawosławna Opieki Matki Bożej w Wołowcu
Maciej G. Szling
Kościół św. Michała Archanioła w Dębnie
Banick
Degollada De Las Yeguas
鼎典全景,Ding code panorama,
吉林交通职业技术学院学生宿舍
Marin Giurgiu
Groapele Chiuzbaii (Chiuzbaia Pits), Romania
Marin Giurgiu
Mall of Louisiana Entrance, Baton Rouge, Louisiana
Marin Giurgiu
Greenhouses, Biological Research Center, Jibou, Romania
Marin Giurgiu
„Pious Paraschiva” Wooden Church 1717, UNESCO monument, Desesti, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Sf Nicolae” (St Nicholas) wooden church 1700, Feresti
Marin Giurgiu
„Cuvioasa (Pious) Paraschiva” Church 1794, Cetatele, Romania
Marin Giurgiu
„Sfanta Cruce” (Holly Cross) Church, side view, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Pintea” Inn, Gutai (Gutin) Pass, Gutai Mountains, Romania
Marin Giurgiu
Churches, Aspra, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
Forest, Dealu Corbului, Romania
Marin Giurgiu
„St. Nicholas” wooden church 1615, Cornesti, Romania
Marin Giurgiu
Reformed calvinist church, Somes Uileac
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.