1 Like

Firiza Lake, Baia Mare, Romania
Transilvania
Copyright: Marin giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 8464x4232
Uploaded: 23/04/2012
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: lake; autumn; forest
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
Firiza Forest, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Cornesita Creek, Firiza Forest, Romania
Marin Giurgiu
Creek crossing
Marin Giurgiu
Forest road
Marin Giurgiu
„St. Mary's visit to St. Elisabeth” church 1727, Baia Mare
Marin Giurgiu
„Visit of Holy Mary to St. Elisabeth” Church 1727 (restored 2007), Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„St. Mary's visit to St. Elisabeth” church, Baia Mare
Marin Giurgiu
„Schimbarea la Fata” (Transfiguration) Church, Ferneziu, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Schimbarea la Fata” (Transfiguration) Church, Ferneziu, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Bodi Ferneziu Lake, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Virgin Birth” Church 1828, Ferneziu, Baia Mare Romania
Marin Giurgiu
„Virgin Birth” Church 1828, Ferneziu, Baia Mare Romania
dieter kik
Buchen im Herbst Allee du Bourdonnel Quimper
Igor Adamec
Ilica-Mesnička
Jack Szeto
Birthday of Tam Kung
Andrei Zdetoveţchi
Bears' Cave
Fariborz Alagheband
Turkmenistan Dashagoz Ruhyyat Palace Outside
Thang Bui
Under Long Bien Bridge
Jack Szeto
The Venetian
Thang Bui
Morning in Long Bien bridge
Frank Taylor
Rugged Cliff View East Utu Vava'u in Tonga
PaVeL Bobkov
Powder Magazine
Ronald Tichelaar
Ula Waterfall, Dånådalen
Soko Aoki
Pashpatinath, Kathmandu, Nepal
Marin Giurgiu
„Elevation of the Holy Cross” Ukrainian Church, Sighetu Marmatiei, Romania
Marin Giurgiu
Halt in Chiuzbaia Fossil Reserve
Marin Giurgiu
Synagogue, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Reformed calvinist church, Iojib, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist Reformed Church - exterior, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
„St. Ana” wooden church (1874), Coruia, Romania
Marin Giurgiu
„Duminica Tuturor Sfintilor” (All Saints Sunday) Church (1771) Tautii de Sus, Romania
Marin Giurgiu
„Dormition of Mother of God” Wooden Church, „St Mary” Monastery, Baia Mare
Marin Giurgiu
Reformed Church (1453-1536), Dej, Romania
Marin Giurgiu
„Holy Arhangels” Wooden Church 1798, Plopis, Romania
Marin Giurgiu
„Virgin Birth” Church, Rogoz, Romania
Marin Giurgiu
„Holy Archangels” wooden church 1671, the narthex, Libotin
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.