1 Like

Firiza Lake, Baia Mare, Romania
Transilvania
Copyright: Marin giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 8464x4232
Uploaded: 23/04/2012
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari: 213
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
Firiza Forest, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Cornesita Creek, Firiza Forest, Romania
Marin Giurgiu
Creek crossing
Marin Giurgiu
Forest road
Marin Giurgiu
„St. Mary's visit to St. Elisabeth” church 1727, Baia Mare
Marin Giurgiu
„Visit of Holy Mary to St. Elisabeth” Church 1727 (restored 2007), Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„St. Mary's visit to St. Elisabeth” church, Baia Mare
Marin Giurgiu
„Schimbarea la Fata” (Transfiguration) Church, Ferneziu, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Schimbarea la Fata” (Transfiguration) Church, Ferneziu, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Bodi Ferneziu Lake, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Virgin Birth” Church 1828, Ferneziu, Baia Mare Romania
Marin Giurgiu
„Virgin Birth” Church 1828, Ferneziu, Baia Mare Romania
jacky cheng
Yellow Longxi old town-14
Valentin Arfire
in the Timis River - Banat - Romania
Thang Bui
Mausoleum of King Khai Dinh-Salutation court
Alexander Jensko
Lübeck - An der Untertrave
Dave Walker
Tintern Abbey
Adam Czapla
Tokarnia - Skansen - Wiatrak z Pacanowa
dieter kik
Laubwald mit Schnee Uebersberg Kreis Reutlingen 0617
dieter kik
Fachwerkhaus Altkölnischer Hof Bacharach am Rhein 0169
Marcio Cabral
Mysterious Lagoon 1
Sven Fennema
the silent listeners
Peter Pajor
Ta Keo Angkor Cambodia
Stephan Schaefholz
Corsica - Lac de Capitello
Marin Giurgiu
Greenhouse, Biological Research Center, Jibou, Romania
Marin Giurgiu
Reformed Calvinist Church, Cavnic, Romania
Marin Giurgiu
Nistru Lake
Marin Giurgiu
Reformed calvinist church, Ticau
Marin Giurgiu
Millenium Square, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Cuvioasa (Pious) Paraschiva” greek catholic church exterior, Cetatele, Romania
Marin Giurgiu
„Solar Arch” - metaphoric wooden work (now dismantled), Baia Mare, ROU
Marin Giurgiu
Halt in Chiuzbaia Fossil Reserve
Marin Giurgiu
Calvinist Reformed Church - exterior, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
„St Archangels” Church (1739). Buzesti, Romania
Marin Giurgiu
Garbage
Marin Giurgiu
Marmatia Hotel, Sighetu Marmatiei, Romania
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.