0 Likes

„Holy Archangels” Wooden Church, Surdesti, Romania
Transilvania
Copyright: Marin Giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 10800x5400
Taken: 21/04/2012
Uploaded: 05/10/2012
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: church; monument; wood; spiritual place; landscape
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
The fire, Surdesti, Romania
Marin Giurgiu
The Table of Silence
Marin Giurgiu
Old Household, Surdesti, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
Old wooden house, Surdesti
Marin Giurgiu
Bulbucul Mic (The Small Rocky Pile), Surdesti, Romania
Marin Giurgiu
Early spring, Surdesti, Romania
Marin Giurgiu
„St Archangels” Wooden Church (1721) 2, Surdesti, Romania
Marin Giurgiu
„St Archangels” Wooden Church (1721), Surdesti, Romania
Marin Giurgiu
„St Archangels” Church (1721) - the Nave, Surdesti, Romania
Marin Giurgiu
„St Archangels” Wooden Church (1721) - the Narthex, Surdesti, Romania
Marin Giurgiu
„St Archangels” Wooden Church (1721), south side view, Surdesti, Romania
Marin Giurgiu
„St Archangels” Wooden Church (1721), UNESCO monument, spring view, Surdesti, Romania
luis davilla
Schweppes neon in gran via. madrid
Sorry
Piazza Duomo. Milan.
Rui Ferreira, Moura-Portugal
typical barbershop
Vasilis Triantafyllou
Spinalonga Fortress Island Crete Greece
Teake van Popta
Broad Peak basecamp and K2
luis davilla
lello libraire. porto
luis davilla
san francisco church. porto
Ronald Tichelaar
Sunset at Loch Coruisk
Arroz Marisco
Lajas - A Cathedral Built inside a Gorge
Marcio Cabral
Wild Flowers at New Moon
Gregory Panayotou
The Tree & The Sunset
Thang Bui
Sapa Market 1st Floor Sapa
Marin Giurgiu
„Adormirea Maicii Domnului” (Assumption) church, Coruia, Romania
Marin Giurgiu
Crisan Street (Stefan Tower and St Nicolas Church), Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Nasterea Maicii Domnului” (Virgin Birth) church, Rogoz, Romania
Marin Giurgiu
„Holy Archangels” wooden church 1663, UNESCO monument, the narthex, Rogoz, Romania
Marin Giurgiu
Household, Aspra, Romania
Marin Giurgiu
„Habra” Monastery 2, Grosi, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Sfantul Dumitru” Wooden Church (1740) Razoare, Romania
Marin Giurgiu
Maramures County Hall, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Virgin Birth” Church 1828, Ferneziu, Baia Mare Romania
Marin Giurgiu
Halt on Tree Stump
Marin Giurgiu
Mall of Louisiana entrance, Baton Rouge, Louisiana
Marin Giurgiu
„Soborul Sfintilor 12 Apostoli” (Synaxis of the 12 Holy Apostles), Barsana Monastery, Romania
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.