1 Like

Iarna pe Tâmpa
Brasov
Copyright: Kocsis Boldizsár János
Type: Spherical
Resolution: 6324x3162
Taken: 24/02/2011
Uploaded: 05/03/2011
Actualizat: 11/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: tampa; brasov; transilvania; winter; trekking; nikon d60; nature; uphill; forest
comments powered by Disqus

Laurentiu Rusu
Tampa Belvedere
Kocsis-Boldizsár János
Down from Tâmpa
Laurentiu Rusu
Tampa's foot
Laurentiu Rusu
Weaver's Bastion
Laurentiu Rusu
Weaver's Bastion
Laurentiu Rusu
Weaver's Bastion
Laurentiu Rusu
Olimpia | Weaver's Bastion
Laurentiu Rusu
Tiriac Sports Center | Sports Highschool
Laurentiu Rusu
Stefan Baciu House | Tiberiu Brediceanu ST
Laurentiu Rusu
Stefan Baciu House
Laurentiu Rusu
Black Church
Michael Pop
Statue of Honterus between the Black Church and the german highschool in Brasov
Hemant Kumar
Ameenpur
Gary Quigg
Giant's Causeway, Northern Ireland #02
Heiner Straesser - derPanoramafotograf.com
Stephanos Chapel, Cappadocia, Turkey
Heiner Straesser - derPanoramafotograf.com
Piazza San Marco at Night, Venice, Italy
Jeffrey Martin
Flying over Tokyo in a Golden Sunset
Markus Kaeppeli
Switzerland Zug Sunset
Martin Broomfield
Sandbar Mange Reef, Mafia Island, Tanzania
Michael Supercolor
masai exhibition
Bernd Kronmueller
Tyrannosaurus rex in Oxford, Museum of Natural History
Jozef Kokes
Synagoga, Stupava, Slovakia
Richard Chesher
Kaori River Tree
Uwe Buecher
View from Citadel to Sisteron
Kocsis-Boldizsár János
Saint George Bridge under renovation
Kocsis-Boldizsár János
Iarna pe Tâmpa
Kocsis-Boldizsár János
The Storm is coming
Kocsis-Boldizsár János
Beautiful red sky
Kocsis-Boldizsár János
Down from Tâmpa
Kocsis-Boldizsár János
Costinesti Beach
Kocsis-Boldizsár János
jacko test
Kocsis-Boldizsár János
Parcul consiliul europei
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.