![]() Loading ...
Fotografie panoramica de
roundimage
|
||
Sinagoga veche Bv - 01The World > Europe > Romania > Transilvania > Brasov |
||
Sinagoga ortodoxa din Brasov a fost construita in 1926 si a fost intrebuintata ca lacas de cult mozaic pana in perioada celui de-al doilea razboi mondial. Din nefericire Sinagoga Veche a suferit avarii semnificative, aduse de catre legionari. Ineditul cladirii este determinat de fatada sa, decorata cu un mozaic din cermica ce prezinta motive vegetale, la care se adauga reprezentarile a doi lei, deasupra intrarii.
Strada Castelului 64.
Sinagoga ortodoxa din Brasov a fost construita in 1926 si a fost intrebuintata ca lacas de cult mozai...
Sinagoga ortodoxa din Brasov a fost construita in 1926 si a fost intrebuintata ca lacas de cult mozai...
Sinagoga ortodoxa din Brasov a fost construita in 1926 si a fost intrebuintata ca lacas de cult mozai...
Sinagoga ortodoxa din Brasov a fost construita in 1926 si a fost intrebuintata ca lacas de cult mozai...
Brasov Council's Square represent the town center, located in the old city zone, near the main touris...
Black Church (1383 - 1477), previous known as Holy Mary Church, was mostly destroyed by the great fir...
Brasov Council's Square represent the town center, located in the old city zone, near the main touris...
Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.
Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².
Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.
Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.
Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.