0 Likes

Livada Postei
Brasov
Copyright: Laurentiu Rusu
Type: Spherical
Resolution: 6480x3240
Uploaded: 04/09/2008
Actualizat: 08/10/2014
Vizualizari:

...


Tags: street
comments powered by Disqus

Laurentiu Rusu
Livada Postei
Laurentiu Rusu
Baiulescu House | Cultural Center
Laurentiu Rusu
Livada Postei | Fountain
Laurentiu Rusu
Livada Postei
Laurentiu Rusu
Army's House
Laurentiu Rusu
Muresenilor ST
Laurentiu Rusu
Muresenilor ST
Valentin Matache
National Salsa Congress 2011
Laurentiu Rusu
Europe Gallery | Adrian Stoenica 2006
Laurentiu Rusu
Europe Gallery | Adrian Stoenica 2008
Laurentiu Rusu
Europe Gallery | Hermella
roundimage
Graft 01
Andrea Biffi
Basilica di Santa Maria Assunta a Clusone (BG) - Italy
Audrey Scott and Daniel Noll
A Kiva Borrower Shows Off Her Shop in Nicaragua
Twofun
tk tuzla shipyard
Sergei Pautov
Церкви Златоустовского прихода.
Henk Keijzer
Municipal Market, Sao Paulo, Brazil
Jann Lipka
Casa D.Secchiaroli via Vincenzo Borghini Firenze
Martin Kneth
Schneeberg Trail at east steep slopes 2
Daniel Oi
Placa Catalunya, Barcelona
Joseph Svejnoha
Indian camping at the Kosí stream - longhouse
Sergey Malov
Ukraine, крым. Settlement Solnechnogorsky
Lucas Corato
Palazzo della Ragione
Rodrigo Carletti
Church DOMBOSCO
Laurentiu Rusu
Livada Postei
Laurentiu Rusu
Muresenilor ST
Laurentiu Rusu
Postavarul | Subteleferic Ski Slope
Laurentiu Rusu
Baiulescu House | Cultural Center
Laurentiu Rusu
Poiana Brasov | St. Ioan Church
Laurentiu Rusu
Dramatic Theatre
Laurentiu Rusu
Europe Gallery | Adrian Stoenica 2008
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Council's Square
Laurentiu Rusu
Tampa's foot
Laurentiu Rusu
Livada Postei | Fountain
Laurentiu Rusu
Transilvania University of Brasov
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.