0 Likes

Parcul consiliul europei
Brasov
Copyright: Kocsis Boldizsár János
Type: Spherical
Resolution: 7324x3662
Uploaded: 24/02/2011
Actualizat: 11/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: brasov; transilvania; kronstadt; romania; parc; centrul civic
comments powered by Disqus

Laurentiu Rusu
Grivitei Blvd
Laurentiu Rusu
Hidromecanica
Laurentiu Rusu
Victoriei Blvd
Laurentiu Rusu
Transilvania University's Aula
Laurentiu Rusu
13 December St.
Laurentiu Rusu
Dacia Marketplace
Laurentiu Rusu
Transilvania University of Brasov
Laurentiu Rusu
Garii ST.
Laurentiu Rusu
Iuliu Maniu St.
Laurentiu Rusu
Railway Station
Laurentiu Rusu
Transilvania University of Brasov
Laurentiu Rusu
Sports Hall
Kyrre Andersen
The new Opera House in Oslo
Kuo-Yao-Tsung
Heart of Love River Kaohsiung 2
Alessandro Ugazio
Mont Cenis lake
Karim Lozès
Sous le pont des Belles Fontaines, Juvisy-sur-Orge
Alessandro Ugazio
Fort de Ronce, Mont Cenis
Tony Pincham - Images for Industry
Albandeira Beach
Alessandro Ugazio
The Moncenisio Ash tree
Vasily Kumaev & Andrew Mishin
Abandoned church in Uvarovskoe. Interior (2009)
Mark Schuster
Golestan Palace - Tehran - Iran [1]
Rob van Gils
Circle of Peace
Rob van Gils
Goldfield
Rob van Gils
Nature of Glass
Kocsis-Boldizsár János
Parcul consiliul europei
Kocsis-Boldizsár János
Down from Tâmpa
Kocsis-Boldizsár János
Saint George Bridge under renovation
Kocsis-Boldizsár János
The Storm is coming
Kocsis-Boldizsár János
Beautiful red sky
Kocsis-Boldizsár János
jacko test
Kocsis-Boldizsár János
Iarna pe Tâmpa
Kocsis-Boldizsár János
Costinesti Beach
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.