0 Likes

Parcul Gheorghe Dima, Brasov
Brasov
Gheorghe Dima Park from Brasov. There is an awesome tree there that is hundreds of years old.
Copyright: Radu M
Type: Spherical
Resolution: 9256x4628
Taken: 12/06/2011
Uploaded: 16/02/2012
Actualizat: 16/10/2014
Vizualizari:

...


Tags: brasov; nature; romania; tree
comments powered by Disqus

Laurentiu Rusu
Andrei Saguna College
Laurentiu Rusu
Ecaterina's Gate
Laurentiu Rusu
Andrei Saguna College
Laurentiu Rusu
Schei's Gate
roundimage
Turnul Negru 02
Laurentiu Rusu
Stefan Baciu House | Tiberiu Brediceanu ST
roundimage
Turnul Negru 01
Neculai Gabriel
Turu Negru
Laurentiu Rusu
Stefan Baciu House
Laurentiu Rusu
Tiriac Sports Center | Sports Highschool
Neculai Gabriel
Biserica Neagra
Laurentiu Rusu
Muresenilor ST | Black Church
Stefan Geens
Breakfast at a tea house in Kashgar
Lothar Roessling
Galleria Vittorio Emanuele Milano
Lothar Roessling
Seychelles Islette Mahe
dieter kik
Depart vehicules anciens Quimper
Victorina
Garden near Manolis Kambanakis's house in the town of Sitia (Crete, Greece)
Pavel Bogdanov
Near the Aeolian Harp, Pyatigorsk
Jose Luis Perez
At the Palace in Palenque
Rodrigo Gonzalez
Locomotora Vapor Reyerta :: www.CantabrU.com
Stefan Geens
Tea house and evening market, Kashgar
Olaf Nitz
Limburg an der Lahn Kirmes
Rami Saarikorpi
Fireworks at Ilosaarirock 2010
Valentin Arfire
Timisoara - the Festival of Opera and Operetta 1
RaduM
Parcul Gheorghe Dima, Brasov
RaduM
Piata Sfatului, Brasov, Romania
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.