Parcul Gheorghe Dima, Brasov
by
Share
mail
License license
loading...
Loading ...

Fotografie panoramica de RaduM Fotografiat 17:55, 12/06/2011 - Views loading...

Advertisement

Parcul Gheorghe Dima, Brasov

The World > Europe > Romania > Transilvania > Brasov

taguri: brasov, nature, romania, tree

  • Iti place / nu-ti place
  • thumbs up
  • thumbs down

Gheorghe Dima Park from Brasov. There is an awesome tree there that is hundreds of years old.

comments powered by Disqus

Imagini apropiate de Brasov

map

A: Andrei Saguna College

de Laurentiu Rusu, la distanta de 80 metri

Andrei Saguna College

B: Ecaterina's Gate

de Laurentiu Rusu, la distanta de 100 metri

Ecaterina's Gate

C: Andrei Saguna College

de Laurentiu Rusu, la distanta de 110 metri

Andrei Saguna College

D: Schei's Gate

de Laurentiu Rusu, la distanta de 120 metri

Schei's Gate

E: Turnul Negru 02

de roundimage, la distanta de 230 metri

Turnul Negru 02

F: Stefan Baciu House | Tiberiu Brediceanu ST

de Laurentiu Rusu, la distanta de 230 metri

Stefan Baciu House

Stefan Baciu House | Tiberiu Brediceanu ST

G: Turnul Negru 01

de roundimage, la distanta de 230 metri

Turnul Negru 01

H: Turu Negru

de Neculai Gabriel, la distanta de 230 metri

Turu Negru

I: Stefan Baciu House

de Laurentiu Rusu, la distanta de 230 metri

Stefan Baciu House

Stefan Baciu House

J: Tiriac Sports Center | Sports Highschool

de Laurentiu Rusu, la distanta de 240 metri

Tiriac Sports Center | Sports Highschool

Aceasta panorama a fost facuta in Brasov, Transilvania

Aceasta este un ansamblu a Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.

Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².

Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.

Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.

Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.

Distribuie aceasta panorama