0 Likes

Piata Sfatului
Brasov
Copyright: Neculai Gabriel
Type: Spherical
Resolution: 4500x2250
Taken: 25/04/2008
Uploaded: 14/01/2009
Actualizat: 07/04/2012
Vizualizari:

...


Tags:
comments powered by Disqus

Laurentiu Rusu
Council's Square
Laurentiu Rusu
Council's Square
Michael Pop
Newyear without snow in downtown Brasov
Laurentiu Rusu
Council's Square
Marin Giurgiu
Piata Sfatului (Council Square), Brasov, Romania
RaduM
Piata Sfatului, Brasov, Romania
Laurentiu Rusu
Europe Gallery | Hermella
Laurentiu Rusu
Europe Gallery | Adrian Stoenica 2008
Laurentiu Rusu
Europe Gallery | Adrian Stoenica 2006
Michael Pop
The Council Square in Brasov
Laurentiu Rusu
Muresianu's House Museum
roundimage
Graft 01
Toni Garbasso
Biosphere2 ocean
Andrea Biffi
tallest Gothic vault in the world in Beauvais Cathedral
Roberto Scavino
Grinzane Castle, infrared panorama
Brian Richards
Waterfall, Sabino Creek, Sabino Canyon, Tucson
John Leith
Corrigall farm museum, Harray, Orkney
Rod Edwards
Dunwich beach
Toni Garbasso
Biosphere2 main dome
Glen Claydon
Chisenupuri Peak
Andrea Biffi
Montmartre by night
Wojciech Sadlej
Foksal 13 abandoned room
Akos Zambori
Aachen Dom, Germany
Maciej G. Szling
Giewont 1894 m n.p.m.
Neculai Gabriel
Vidraru Barrage
Neculai Gabriel
Balea Lac
Neculai Gabriel
Biserica Neagra
Neculai Gabriel
Balea-cascada
Neculai Gabriel
Turnu Alb
Neculai Gabriel
Transfagarasean
Neculai Gabriel
Turu Negru
Neculai Gabriel
Mateias Mausoleum
Neculai Gabriel
Piata Sfatului
Neculai Gabriel
Siriu Barrage
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.