0 Likes

„Pintea” Inn, Gutai (Gutin) Pass, Gutai Mountains, Romania
Transilvania
Copyright: Marin giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 8394x4197
Uploaded: 02/06/2012
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: landscape; forest; autumn; pass; inn
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
„Pintea” Inn, Gutai (Gutin) Pass, Gutai Mountains, Romania
Marin Giurgiu
Suior complex, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
„Suior Complex” Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
Spring time
Marin Giurgiu
Mogosa Hotel, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
Mogosa Hotel, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
Fog (Bodi Lake, Baia Sprie, Romania)
Marin Giurgiu
Suior, 1000m altitude, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
Suior, 1000m altitude, the Restaurant, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
„Mogosa” peak, north view, Gutai Mountain, Romania
Marin Giurgiu
„Mogosa” peak, north view, Gutai Mountain, Romania
Marin Giurgiu
Footpath to Rooster Crest, Gutai Mountains, Romania
You Changyeol
용문사 _관음전
kiyoharu takamura
path of azalea
Levent ŞEN
Sarihacilar Village 001
Marco Maier
The Echaz River in Reutlingen
luis davilla
new museum bowery, new york
Romain Calvetti
Upper Antelope Canyon 02
Romain Calvetti
Upper Antelope Canyon 03
Anton Goida
Yalta quay
David Mariotti
Yerkes Observatory, Side View
Romain Calvetti
Monastery of Batalha
Romain Calvetti
Lower Antelope Canyon 02
Romain Calvetti
Monastery of Alcobaça 01
Marin Giurgiu
„St. Archangels” Wooden Church (1700), Vima Mica, side view, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„St Nicholas” Wooden Church 1643, the Narthex, Budesti, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Sfanta Treime” (Holy Trinity) Church, Coas, Romania
Marin Giurgiu
„Holy Arhangels” Church 1884, Copalnic Manastur, Romania
Marin Giurgiu
„Sfintii Arhangheli” (Holy Archangels) church, UNESCO monument, 1663, Rogoz, Romania
Marin Giurgiu
On Legalau, Sarbii Farcasei
Marin Giurgiu
Bizo Cafe, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Creasta Cocosului” (Rooster Crest) peak, Gutai mountains
Marin Giurgiu
„Cuvioasa (Pious) Paraschiva” wooden church (1642), Sat Sugatag, Romania
Marin Giurgiu
„Holy Arhangels” Church 1717, Rozavlea, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Pious Paraschiva” Wooden Church, Desesti, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Sf. Constantin si Elena” Wooden Church (1866), Aspra, Romania
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.