0 Likes

„Pintea” Inn, Gutai (Gutin) Pass, Gutai Mountains, Romania
Transilvania
Copyright: Marin Giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 8394x4197
Uploaded: 02/06/2012
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: landscape; forest; autumn; pass; inn
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
„Pintea” Inn, Gutai (Gutin) Pass, Gutai Mountains, Romania
Marin Giurgiu
Suior complex, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
„Suior Complex” Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
Spring time
Marin Giurgiu
Mogosa Hotel, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
Mogosa Hotel, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
Fog (Bodi Lake, Baia Sprie, Romania)
Marin Giurgiu
Suior, 1000m altitude, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
Suior, 1000m altitude, the Restaurant, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
„Mogosa” peak, north view, Gutai Mountain, Romania
Marin Giurgiu
„Mogosa” peak, north view, Gutai Mountain, Romania
Marin Giurgiu
Footpath to Rooster Crest, Gutai Mountains, Romania
sports unit Atanacio Girardot (Medellin / Colombia)
Brian Richards
34th Street and 8th Avenue, NY, NY
Mark Weber
Drei zinnen huette
Mohammad Shirani
Vakil Bath
Willy Kaemena
InnoTrans 2010 Orient Express
Alexander Serop Kegham Kehyaian
Peak Leafs... High Water
Thang Bui
Halong Bay 2
Mohammad Shirani
Vakil Mosque
Dawid Gorny
Pearls in Racab Croatia
Scott Anderson
Callanais Standing Stones, Isle of Lewis
Jan Vrsinsky
Mountain Pine Ridge National Park 1
Mohammad Shirani
Vakil Bath
Marin Giurgiu
Bulbucul Mic (The Small Rocky Pile), Surdesti, Romania
Marin Giurgiu
Butchers' Bastion, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Holy Archangels” church - 1911, Targu Lapus
Marin Giurgiu
Old abandoned barn, Aspra, Romania
Marin Giurgiu
„25 Octombrie” Square, Satu Mare, Romania
Marin Giurgiu
Sandu's House
Marin Giurgiu
Forest at Intrerauri, Romania
Marin Giurgiu
„Holy Archangels” church, 1894, Lapusel
Marin Giurgiu
Lapus river bank at Remecioara
Marin Giurgiu
Calvinist Reformed Church - Sighetu Marmatiei, Romania
Marin Giurgiu
„St George” Church (1630), Rural Museum, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
House from Preluca, Rural Museum, Baia Mare, Romania
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.