Likes

Poiana Brasov | Miorita Lake
Transilvania
Copyright: Laurentiu Rusu
Type: Spherical
Resolution: 6480x3240
Uploaded: 04/09/2008
Actualizat: 08/10/2014
Vizualizari:

...


Tags: hotel; lake; mountain
comments powered by Disqus

Laurentiu Rusu
Poiana Brasov | St. Ioan Church
Laurentiu Rusu
Poiana Brasov | St. Ioan Church
Michael Pop
Inside Kiss FM mobile studio in Poiana Brasov at Winter Kiss event
Michael Pop
Winter Kiss event in Poiana Brasov
Michael Pop
Bradul slope in Poiana Brasov
Alex Serban
Poiana Brasov Ski Slope
Laurentiu Rusu
Poiana Brasov | Funicular
Michael Pop
Subteleferic Slope in Poiana Brasov
Laurentiu Rusu
Postavarul | Subteleferic Ski Slope
Michael Pop
Sulinar slope in Poiana Brasov
Michael Pop
Poiana Brasov Resort Romania
Laurentiu Rusu
Postavarul | Sulinar Ski Slope
Tibor Illes
Museum 02
Vasily Kumaev & Andrew Mishin
Shkiparev's Peasant house. Interior. 1880
Min Heo
Guenjeongjeon (Throne hall), Gyongbok palace
Dmitriy Krasko
Берег Финского залива, дальняя часть острова Кронштадт. Ночь
Arnaud Chapin
Clio 3 de David Meslier
heiwa4126
The blue whale
Andrea Biffi
vista del lago di Fortezza dal Forte
Tibor Illes
National Theatre stage, auditorium
Tibor Illes
City Hall - Assembly hall
heiwa4126
Japanese ancient houses
Peter Pook
Oxner Head, Lower La Have, Nova Scotia, Canada
Ruben Karapetyan
Pedestrian bridge near the Kiev station in Moscow
Laurentiu Rusu
Stefan Baciu House | Tiberiu Brediceanu ST
Laurentiu Rusu
Brasov City Hall
Laurentiu Rusu
Victoriei Blvd
Laurentiu Rusu
Livada Postei
Laurentiu Rusu
Transilvania University of Brasov
Laurentiu Rusu
Livada Postei | Fountain
Laurentiu Rusu
Postavarul Peak
Laurentiu Rusu
Rabbit's Dam
Laurentiu Rusu
Andrei Saguna College
Laurentiu Rusu
Solomon Stones
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Dramatic Theatre
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.