0 Likes

Reformed Calvinist Church, Baia Sprie, Romania
Transilvania
Copyright: Marin Giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 10800x5400
Uploaded: 12/01/2012
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: church; spiritual places; monument; reformed; calvinist
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
Calvinist Reformed Church - exterior, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
„Sf. Maria” (St Mary) Church 2, Baia Sprie, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Sf. Maria” (St Mary) Church, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
Garbage
Marin Giurgiu
Churches, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
Lacul Albastru (Blue Lake), Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
„Coborarea Sf Spirit” (Pentecost) church, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
„Dormition of Mother of God” Church 1880, Sisesti, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Dormition of Mother of God” Church 1880, Sisesti, Romania
Marin Giurgiu
„Adormirea Maicii Domnului” (Assumption of Mary) church 1890, Sisesti
Marin Giurgiu
„Pogararea Sfantului Duh” (Pentecost) church, Chiuzbaia, Romania
Marin Giurgiu
Old blue house, Chiuzbaia, Romania
Julien Robitaille
The Ice Hotel - Hotel de Glace / Station Duchesnay - Quebec - Canada
yunzen liu
yulonghe Qing'e Ferry (shuizhai) in yangshuo
Alejandro Ahumada
Hotel La Mansion Tarahumara Divisadero Chihuahua
Jeffrey Martin
Butchers and their Meat
Konstantin
Grand Army Plaza Nyc
Konstantin
Bethesda Terrace.feb.2010
Jose Luis Perez
Basalt Prisms 03
Jeffrey Martin
Old Kitchen - Hacienda la Magdalena Hotel and Spa 22
Konstantin
View from Long Island City waterfront.
Jeffrey Martin
Tortilla Lady
Martin Broomfield
Milford Sound, New Zealand
Vasily Kumaev & Andrew Mishin
Spas-Kositsy. Church. Interior. (2010)
Marin Giurgiu
„Gradina Publica” (Public Garden) Park, Braila
Marin Giurgiu
Antennas on Ignis, Gutai mountain
Marin Giurgiu
Lacul Rosu (Red Lake), Harghita, Romania
Marin Giurgiu
„Pintea” Inn, Gutai (Gutin) Pass, Gutai Mountains, Romania
Marin Giurgiu
„Cuvioasa (Pious) Paraschiva” greek catholic church exterior, Cetatele, Romania
Marin Giurgiu
„Adormirea Maicii Domnului” (Assumption) monastery church 1599, Moisei, Romania
Marin Giurgiu
„Biserica greaca Buna Vestire” (Greek church of the Annunciation) 1872, Braila
Marin Giurgiu
Crisan Street, Baia Mare. Romania
Marin Giurgiu
„Holy Archangels” wooden church 1671, the nave, Libotin
Marin Giurgiu
Blossom cherry trees, Aspra, Romania
Marin Giurgiu
„Tierna” hotel, Baile Herculane, Romania
Marin Giurgiu
„Saint Joseph the Confessor” Church interior, Baia Mare, Romania
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.