„Sf Dumitru” Church, Aspra, Maramures...
Share
mail
License license
loading...
Loading ...

Fotografie panoramica de Marin Giurgiu EXPERT Fotografiat 18:45, 17/04/2011 - Views loading...

Advertisement

„Sf Dumitru” Church, Aspra, Maramures, Romania

The World > Europe > Romania > Transilvania

  • Iti place / nu-ti place
  • thumbs up
  • thumbs down
comments powered by Disqus

Imagini apropiate de Transilvania

map

A: Old and New Church, side view, Aspra, Romania

de Marin Giurgiu, la distanta de 10 metri

Old and New Church, side view, Aspra, Romania

D: Ant's perspective

de Marin Giurgiu, la distanta de 10 metri

Ant's perspective

E: Churches, Aspra, Maramures, Romania

de Marin Giurgiu, la distanta de 10 metri

Churches, Aspra, Maramures, Romania

G: The End, Neglected Cemetery, Aspra, Romania

de Marin Giurgiu, la distanta de 40 metri

The End, Neglected Cemetery, Aspra, Romania

H: Old Abandoned Barn and Cows 2, Aspra, Romania

de Marin Giurgiu, la distanta de 40 metri

Old Abandoned Barn and Cows 2, Aspra, Romania

I: Rural (Old Barn and Cows), Aspra, Romania

de Marin Giurgiu, la distanta de 40 metri

Rural (Old Barn and Cows), Aspra, Romania

J: Rural (Grass and Hay), Aspra, Romania

de Marin Giurgiu, la distanta de 50 metri

Rural (Grass and Hay), Aspra, Romania

Aceasta panorama a fost facuta in Transilvania

Aceasta este un ansamblu a Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.

Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².

Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.

Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.

Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.

Distribuie aceasta panorama