0 Likes

„Sfintii Arhangheli” (Holy Archangels) church 1878, Grosi, Romania
Transilvania
Copyright: Marin giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 8372x4186
Uploaded: 26/10/2012
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: church; spiritual place; monument
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
Town Hall, Grosi, Maramures, ROU
Marin Giurgiu
Oak forest, Grosi, Romania
Marin Giurgiu
„Habra” Monastery, Grosi, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Habra” Monastery 2, Grosi, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„St. Archangels” Church, Satu Nou de Sus, Romania
Marin Giurgiu
„Adormirea Maicii Domnului” (Assumption) church, Ocolis, Romania
Marin Giurgiu
„Adormirea Maicii Domnului” (Assumption) church 1850, Ocolis, Romania
Marin Giurgiu
„Assumption of Mary” Church, Satu Nou de Jos, Romania
Marin Giurgiu
„Nasterea Maicii Domnului” (Virgin Birth) church 1824, Chechis
Marin Giurgiu
Power Lines, Baia Mare Romania
Marin Giurgiu
„Sf Treime” (Holy Trinity) orthodox cathedral, underground floor, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Holy Arhangels” Church 1815, Rus, Maramures, Romania
Mark Schuster
East End Street - London
Willy Kaemena
Bremen Marktplatz Musikfest 2010
Hans Molenkamp
The town of Lemmer in Friesland, the Netherlands
Jürgen Matern
Horseshoe Bend of Colorado River at midday
EdouardAS
Lac des Vaches
Pascal Moulin
Le bord de la calle de raboud de Granville - France
Marijan Marijanovic
Ali-Pasha's Springs near Gusinje / Montenegro
Шубкин Сергей
ples
Hiroky OGAWA
Full-bloomed cherry blossome on Nanakoshiyama-kofun tomb
Kostas Kaltsas
Hydra
Willy Kaemena
Sail 2010 Bremerhaven
heiwa4126
Yodobashi camera store Shinjuku west branch
Marin Giurgiu
Calvinist reformed church, Catalina, Romania
Marin Giurgiu
„Nasterea Maicii Domnului” (Virgin Birth) church, Rozavlea
Marin Giurgiu
„Virgin Birth” Wooden Church 1857, Laschia, interior, Romania
Marin Giurgiu
„Creasta Cocosului” (Rooster Crest) peak, Gutai mountains
Marin Giurgiu
Calvinist reformed church, Valea Borcutului, Romania
Marin Giurgiu
Rural (Old Barn and Cows), Aspra, Romania
Marin Giurgiu
„Sf Andrei” (St Andrew) monastery, Berinta, Romania
Marin Giurgiu
Abandoned House, Jugastreni, Romania
Marin Giurgiu
„Adormirea Maicii Domnului” (Dormition of Mother of God) church, Tamaia, Romania
Marin Giurgiu
City Hall, main lobby, Sighetu Marmatiei, Romania
Marin Giurgiu
Greenhouse, Biological Research Center, Jibou, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist Reformed Church - interior, Damacuseni, Romania
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.