0 Likes

„Sfintii Petru si Pavel” (St Peter and Paul), Wooden Church, Preluca Noua, Romania
Transilvania
Copyright: Marin giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 7200x3600
Uploaded: 19/03/2011
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: church; wood; monument; spiritual places
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
„Sfintii Petru si Pavel” (St Peter and Paul) wooden church, Preluca Noua, Romania
Marin Giurgiu
Old Abandoned House and Tree Stump
Marin Giurgiu
„Sfanta Treime” (Holy Trinity) Church, Codru Butesei, Romania
Marin Giurgiu
Blossom cherry trees, Aspra, Romania
Marin Giurgiu
Abandoned Workshop
Marin Giurgiu
Grandma, Aspra, Romania
Marin Giurgiu
Old woman and cows, Aspra, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
Household, Aspra, Romania
Marin Giurgiu
Barn
Marin Giurgiu
Lunch Time
Marin Giurgiu
Rural (Grass and Hay), Aspra, Romania
Marin Giurgiu
Old Abandoned Barn and Cows 2, Aspra, Romania
Marko Dronjaks
Castle Acre Priory 1090 (Prior's Bedchamber)
Rafał Kobyliński
Ruins of a castle in Olsztyn
Ursula & David Molenda
Mt Bromo (viewpoint 1)
Carlos Franco
inside a VO70 - navigation
Rafał Kobyliński
Lubelskie Klasyki Nocą Fiat 125
Scott Harper
Eagle River below Rapids Camp at ERNC
Ursula & David Molenda
Borobudur
Willy Kaemena
Hamburg Central Station (2012) HBF
Ursula & David Molenda
Borobudur (4)
Juan Pablo
Quebradas de las conchas cafayate geomit 1
Heiko Pieper
Death Valley Dantes View Mountaintop
Marko Dronjaks
Oxburgh Hall 13th century
Marin Giurgiu
„Sf. Maria” (Holy Mary) Church, Baia Mare, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
Road, Aspra, Romania
Marin Giurgiu
Ferry-boat on Danube river at Braila, Romania
Marin Giurgiu
„St Archangels” Church, Cernesti, Romania
Marin Giurgiu
Reformed calvinist church, Somes Uileac
Marin Giurgiu
Rest place in fossil reserve, Chiuzbaia
Marin Giurgiu
„Sfanta Treime” (Holy Trinity) Church, Coas, Romania
Marin Giurgiu
Preluca House, Rural Museum, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Footpath to Rooster Crest, Gutai Mountains, Romania
Marin Giurgiu
Expo Flora 2011, Baia Mare
Marin Giurgiu
„Sfantul Dumitru” Wooden Church (1740) Razoare
Marin Giurgiu
History and Archeology Museum - the courtyard, Baia Mare, Romania
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.