„Sfintii Petru si Pavel” (St Peter an...
Share
mail
License license
loading...
Loading ...

Fotografie panoramica de Marin Giurgiu EXPERT Fotografiat 11:50, 17/04/2011 - Views loading...

Advertisement

„Sfintii Petru si Pavel” (St Peter and Paul), Wooden Church, Preluca Noua, Romania

The World > Europe > Romania > Transilvania

  • Iti place / nu-ti place
  • thumbs up
  • thumbs down
comments powered by Disqus

Imagini apropiate de Transilvania

map

B: Old Abandoned House and Tree Stump

de Marin Giurgiu, la distanta de 660 metri

Old Abandoned House and Tree Stump

D: Blossom cherry trees, Aspra, Romania

de Marin Giurgiu, la 1.9 km distanta

Blossom cherry trees, Aspra, Romania

E: Abandoned Workshop

de Marin Giurgiu, la 1.9 km distanta

Abandoned Workshop

F: Grandma, Aspra, Romania

de Marin Giurgiu, la 1.9 km distanta

Grandma, Aspra, Romania

G: Old woman and cows, Aspra, Maramures, Romania

de Marin Giurgiu, la 1.9 km distanta

Old woman and cows, Aspra, Maramures, Romania

H: Household, Aspra, Romania

de Marin Giurgiu, la 1.9 km distanta

Household, Aspra, Romania

I: Barn

de Marin Giurgiu, la 1.9 km distanta

Barn

J: Lunch Time

de Marin Giurgiu, la 1.9 km distanta

Lunch Time

Aceasta panorama a fost facuta in Transilvania

Aceasta este un ansamblu a Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.

Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².

Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.

Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.

Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.

Distribuie aceasta panorama