0 Likes

„Sfintii Petru si Pavel” (St Peter and Paul), Wooden Church, Preluca Noua, Romania
Transilvania
Copyright: Marin Giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 7200x3600
Uploaded: 19/03/2011
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: church; wood; monument; spiritual places
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
„Sfintii Petru si Pavel” (St Peter and Paul) wooden church, Preluca Noua, Romania
Marin Giurgiu
Old Abandoned House and Tree Stump
Marin Giurgiu
„Sfanta Treime” (Holy Trinity) Church, Codru Butesei, Romania
Marin Giurgiu
Blossom cherry trees, Aspra, Romania
Marin Giurgiu
Abandoned Workshop
Marin Giurgiu
Grandma, Aspra, Romania
Marin Giurgiu
Old woman and cows, Aspra, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
Household, Aspra, Romania
Marin Giurgiu
Barn
Marin Giurgiu
Lunch Time
Marin Giurgiu
Rural (Grass and Hay), Aspra, Romania
Marin Giurgiu
Old Abandoned Barn and Cows 2, Aspra, Romania
Rüdiger Kottmann
Cloister Lorch - archway
Vasilis Triantafyllou
Porto Katsiki Lefkada View From the Top
heiwa4126
Statue of Tokugawa Ieyasu
Michael Pop
The flooded Church of the Bezid Lake, Transsylvania (2)
Markus Krueger
ferris wheel
Markus Krueger
oyster bed
Benedict Kim
Actun Chapat Sinkhole Entrance
Markus Krueger
Arminius Monument - top of the sword
David Martin
Railroad bridge through a Cuban jungle town - half Gigapixel
Min Heo
Night view of Kwangan-ri beach
Tibor Illes
Dom Square Pieta by Night
Greg Burns
Start Line - Motorcycle Race
Marin Giurgiu
Calvinist reformed church, Remetea Oasului, Romania
Marin Giurgiu
Suior complex, Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
„Creasta Cocosului” (Rooster Crest) peak, Gutai mountains
Marin Giurgiu
„Duminica Tuturor Sfintilor” (All Saints Sunday) church, front view,Tautii de Sus
Marin Giurgiu
Gazebo
Marin Giurgiu
„Sf Dimitrie - Izvoratorul de Mir” (St Demetrios - the Myrrh Arising), Carei, Romania
Marin Giurgiu
On the top
Marin Giurgiu
Halt in Chiuzbaia Fossil Reserve
Marin Giurgiu
Lacul Albastru (Blue Lake), Baia Sprie, Romania
Marin Giurgiu
„Sf Nicolae” (St Nicholas) wooden church (1717) and „Invierea Domnului” (Ressurection), Bogdan Voda, Romania
Marin Giurgiu
Satu Mare County Hall, Satu Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Pious Paraschiva” Wooden Church 1717, UNESCO monument, Desesti, Maramures, Romania
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.