0 Likes

Transilvania University of Brasov
Brasov
Copyright: Laurentiu Rusu
Type: Spherical
Resolution: 6480x3240
Taken: 18/11/2007
Uploaded: 04/09/2008
Actualizat: 08/10/2014
Vizualizari:

...


Tags: street; university
comments powered by Disqus

Laurentiu Rusu
Transilvania University of Brasov
Laurentiu Rusu
Transilvania University's Aula
Laurentiu Rusu
Iuliu Maniu St.
Laurentiu Rusu
13 December St.
Laurentiu Rusu
Grivitei Blvd
Laurentiu Rusu
Hidromecanica
Laurentiu Rusu
Brasov City Hall
Kocsis-Boldizsár János
Parcul consiliul europei
Laurentiu Rusu
Dramatic Theatre
Laurentiu Rusu
Victoriei Blvd
Laurentiu Rusu
Brasov's Prefecture
Laurentiu Rusu
Army's House
Takács István
Kupola Lent2
Peter Pajor
Ta Keo Angkor Cambodia
Malinnikov Ruslan
Cabine electric locomotive siemens ukraine
Rolf Ris
Muerrenbachfall
Marin Giurgiu
„St George” Cathedral 1833-1855, Tecuci, Romania
Marcelo Botta
Girasoles
Bane Obradović
Narrow gauge steam locomotive, Mokra Gora
sk vadim
Inside Tonnel 2
Rubens Cardia
Martian Landscape with Rover Deck - NASA/JPL-Caltech/Cornell
Peter Pajor
Angkor31 Panorama
Jiri Vambera
Nigardsbreen 1 2011
Bane Obradović
Jatare train station, Mokra gora
Laurentiu Rusu
Dramatic Theatre
Laurentiu Rusu
Grivitei Blvd
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Autumn Color
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Postavarul Peak
Laurentiu Rusu
Black Church
Laurentiu Rusu
Railway Station
Laurentiu Rusu
Garii ST.
Laurentiu Rusu
Postavarul | Sulinar Ski Slope
Laurentiu Rusu
Dacia Marketplace
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.