Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.

Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².

Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.

Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.

Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.

Lehel Lokodi
Top of Acropolis Park (Parcul Cetățuia), Cluj-Napoca
Alexander Murvanidze
Barbeque place at the backyard of a hotel in Poiana Brasov, autumn 2014
Alexander Murvanidze
Playground for kids and a mini-zoo in Crocus Hotel in Poiana Brasov, autumn 2014
Alexander Murvanidze
A small cozy lounge/belvedere in Crocus Hotel in Poiana Brasov
Alexander Murvanidze
Wine bar and restaurant with a traditional interior and bessarabian cuisine in Poiana Brasov
Alexander Murvanidze
Cozy hall and Reception desk in Hotel Crocus, Poiana Brasov
Alexander Murvanidze
Poiana Ruia and Poiana Ursului (appendix) streets crossroads in Poiana Brasov, autumn 2014
Alexander Murvanidze
Hotel Crocus entrance at Poiana Ursului street in Poiana Brasov
Marin Giurgiu
Makovecz designed calvinist reformed church, Cluj - Napoca
Dragos Petrescu
Fundatura Ponorului
Michael Pop
Mausoleum of the popes in fortress Biertan
Michael Pop
Medieval restaurant Unglerus in Biertan
Michael Pop
Scarile acoperite catre biserica din cetatea Biertan
Michael Pop
The marketplace in Biertan
Michael Pop
The bells of the fortress-tower in Slimnic
Michael Pop
Children singing carols in the Lutheran Church in Reghin
Nimenenea
Pietrosu Peak, Rodna Mountains, Romania
Nimenenea
Prefectura Mures, holul
Tibor Illes
Favour church altar
Michael Pop
Under the Clock Tower in Sighisoara