Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.

Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².

Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.

Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.

Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.

Marin Giurgiu
Bridge with love locks in Cluj-Napoca
Marin Giurgiu
Piata Cetatii (Citadel Square) Alba Iulia
Lehel Lokodi
The Well-Exposed Piano - HDR Exercise
Lehel Lokodi
Piarist' Church, Cluj-Napoca
Lehel Lokodi
Avram Iancu Square in December, Cluj-Napoca
Lehel Lokodi
Franciscan Church, Cluj-Napoca
Lehel Lokodi
City Centre in December, Cluj-Napoca
Lehel Lokodi
Acropolis Park (Parcul Cetățuia) at Sunrise, Cluj-Napoca
Lehel Lokodi
Monument - Acropolis Park (Parcul Cetățuia) at Sunrise, Cluj-Napoca
Lehel Lokodi
Top of Acropolis Park (Parcul Cetățuia), Cluj-Napoca
Gabor Varga
In the Bihar (Bihor) Mountains
Gabor Varga
In the Bihar (Bihor) Mountains
Lehel Lokodi
The River Someș/Szamos, Cluj-Napoca
Marin Giurgiu
„Sfintii Arhangheli” (Holy Archangels) church, UNESCO monument, 1663, Rogoz, Romania
Marin Giurgiu
„Adormirea Maicii Domnului” (Dormition of Mother of God) Church, 1856, Giulesti, Romania
Marin Giurgiu
„Sf Treime” (Holy Trinity) orthodox cathedral, underground floor, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Old woman and cows, Aspra, Maramures, Romania
Eugen Festeu
Turda salt mine - the lake level
Eugen Festeu
Turda salt mine from above
Andrei Zdetoveţchi
Cârţa Monastery #3