0 Likes

Dupa Ziduri ST. | Graft Bastion
Brasov
Copyright: Laurentiu rusu
Type: Spherical
Resolution: 6480x3240
Uploaded: 04/09/2008
Actualizat: 17/08/2013
Vizualizari: 1480
comments powered by Disqus

roundimage
Graft 02
roundimage
Graft 03
roundimage
Graft 07
Michael Pop
"Dupa ziduri" in Brasov
roundimage
Graft 01
Michael Pop
Turnul Negru in Brasov
Nimenenea
Turnul Alb din Brasov
roundimage
Graft 04
Laurentiu Rusu
Muresianu's House Museum
Neculai Gabriel
Turnu Alb
roundimage
Graft 05
Laurentiu Rusu
Council's Square
Alexandre Duret-Lutz
Sunrise from a bench in Montmartre
Seungsang Yoo(유승상)
Mekong delta vietnam
Alexandre Duret-Lutz
Montmartre's Caroussel
Jochen Knepper
Meilenwerk Unten
Alexandre Duret-Lutz
Montmartre Sunrise
Robert Mročka
Pohled ze střechy meteorologické stanice na Lysé hoře
Seungsang Yoo(유승상)
Benthanh market
Jochen Knepper
Emir Sultan Moschee Hilden
Alexandre Duret-Lutz
Montmartre's Caroussel
Tina Gauer & Oli Burle - www.360tourist.net
Alf Leila wa Leila Sunset
kmnet
black-headed gull
Glen Claydon
Niseko Farmlands
Laurentiu Rusu
Transilvania University of Brasov
Laurentiu Rusu
Black Church
Laurentiu Rusu
Stefan Baciu House | Tiberiu Brediceanu ST
Laurentiu Rusu
Olimpia | Weaver's Bastion
Laurentiu Rusu
Livada Postei | Fountain
Laurentiu Rusu
Belvedere Autumn
Laurentiu Rusu
Andrei Saguna College
Laurentiu Rusu
Weaver's Bastion
Laurentiu Rusu
Garii ST.
Laurentiu Rusu
Postavarul | Subteleferic Ski Slope
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Belvedere Winter
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.