Dupa Ziduri ST. | Graft Bastion
Share
mail
License license
loading...
Loading ...

Fotografie panoramica de Laurentiu Rusu EXPERT Fotografiat 16:34, 18/07/2008 - Views loading...

Advertisement

Dupa Ziduri ST. | Graft Bastion

The World > Europe > Romania > Transilvania > Brasov

taguri: street

  • Iti place / nu-ti place
  • thumbs up
  • thumbs down
comments powered by Disqus

Imagini apropiate de Brasov

map

A: Graft 02

de roundimage, la distanta de 10 metri

Graft 02

B: Graft 03

de roundimage, la distanta de 20 metri

Graft 03

C: Graft 07

de roundimage, la distanta de 20 metri

Graft 07

D: "Dupa ziduri" in Brasov

de Michael Pop, la distanta de 20 metri

"Dupa ziduri" in Brasov

E: Graft 01

de roundimage, la distanta de 30 metri

Graft 01

F: Turnul Negru in Brasov

de Michael Pop, la distanta de 50 metri

Turnul Negru in Brasov

G: Turnul Alb din Brasov

de Nimenenea, la distanta de 60 metri

Construit între anii 1460 şi 1494, Turnul Alb impresionează şi astăzi prin masivitatea şi zvelteţea l...

Turnul Alb din Brasov

H: Graft 04

de roundimage, la distanta de 70 metri

Graft 04

I: Muresianu's House Museum

de Laurentiu Rusu, la distanta de 80 metri

Muresianu's House Museum

Muresianu's House Museum

J: Turnu Alb

de Neculai Gabriel, la distanta de 80 metri

Turnu Alb

Aceasta panorama a fost facuta in Brasov, Transilvania

Aceasta este un ansamblu a Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.

Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².

Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.

Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.

Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.

Distribuie aceasta panorama