0 Likes

Dupa Ziduri ST. | Graft Bastion
Brasov
Copyright: Laurentiu rusu
Type: Spherical
Resolution: 6480x3240
Uploaded: 04/09/2008
Actualizat: 17/08/2013
Vizualizari:

...


Tags: street
comments powered by Disqus

roundimage
Graft 02
roundimage
Graft 03
roundimage
Graft 07
Michael Pop
Behind the walls in Brasov
roundimage
Graft 01
Michael Pop
The Black Tower in Brasov
Nimenenea
White Tower, Brasov, Romania
roundimage
Graft 04
Laurentiu Rusu
Muresianu's House Museum
Neculai Gabriel
Turnu Alb
roundimage
Graft 05
Laurentiu Rusu
Council's Square
Jiri Vambera
Nigardsbreen 2 2011
Comi Valentine
Sunset on Red River bank - Hanoi
Arroz Marisco
Sunset at Mirror Lake
Mohammad Reza Domiri Ganji
Babolsar
Igor Adamec
View from Vršič
Markus Freitag
-Busenborn- Bilstein Gipfel
Lakeshore State Park
Federico Infanti
Tempietto Canoviano Abside
Martin Broomfield
Juan de Fuca Strait
Willy Kaemena
SEM Hilbersdorf Drehscheibe
Gregory Panayotou
Dumbéa : Chilling at Bali Thai River
Marijan Marijanovic
Ice Cave On Durmitor Near Zabljak
Laurentiu Rusu
Transilvania University's Aula
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Dacia Marketplace
Laurentiu Rusu
Tampa Belvedere
Laurentiu Rusu
Weaver's Bastion
Laurentiu Rusu
Postavarul | Subteleferic Ski Slope
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Belvedere Autumn
Laurentiu Rusu
Tampa's foot
Laurentiu Rusu
Brasov's Prefecture
Laurentiu Rusu
Europe Gallery | Adrian Stoenica 2006
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.