0 Likes

Firiza Forest, Baia Mare, Romania
Transilvania
Copyright: Marin Giurgiu
Type: Spherical
Resolution: 7200x3600
Uploaded: 31/08/2010
Actualizat: 29/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: forest; lake; nature
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
Cornesita Creek, Firiza Forest, Romania
Marin Giurgiu
Creek crossing
Marin Giurgiu
Firiza Lake, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
Forest road
Marin Giurgiu
„St. Mary's visit to St. Elisabeth” church 1727, Baia Mare
Marin Giurgiu
„Visit of Holy Mary to St. Elisabeth” Church 1727 (restored 2007), Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„St. Mary's visit to St. Elisabeth” church, Baia Mare
Marin Giurgiu
„Schimbarea la Fata” (Transfiguration) Church, Ferneziu, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Schimbarea la Fata” (Transfiguration) Church, Ferneziu, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Virgin Birth” Church 1828, Ferneziu, Baia Mare Romania
Marin Giurgiu
„Virgin Birth” Church 1828, Ferneziu, Baia Mare Romania
Marin Giurgiu
Bodi Ferneziu Lake, Baia Mare, Romania
Kyrre Andersen
Rullesteinstranda winter
Willy Kaemena
Jeepney
dieter kik
Nantes Passage Pommeraye
Erik Krause
The Cap de Creus
Lee Casalena
Chapmans Peak
Andrew Usatyuk
The hall in the Kiev academic puppet theater
Willy Kaemena
Shanty Town
Paco Lorente
Grand Prismatic Spring
Uwe Bücher
View from Teneguia
Willy Kaemena
Quiapo
Andrew Usatyuk
Puppets gallery
Heiner Straesser - derPanoramafotograf.com
Marienplatz
Marin Giurgiu
Antennas on Ignis
Marin Giurgiu
Abandoned buildings, Baile Herculane resort, Romania
Marin Giurgiu
Old abandoned barn, Intrerauri, Romania
Marin Giurgiu
„St Nicholas” (Buleni) Wooden Church, Salistea de Sus, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„St Nicholas” Wooden Church 1643, the Narthex, Budesti, Maramures, Romania
Marin Giurgiu
„Óváros” (Old Town) reformed calvinist church 1792-1806, the steeple, Baia Mare, Romania
Marin Giurgiu
„Soborul Sfintilor 12 Apostoli” (Synaxis of the 12 Holy Apostles), Barsana Monastery, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist Reformed Church - interior, Tg Lapus, Romania
Marin Giurgiu
„Sfintii Voievozi Vechi” (Holy Old Arhangels) church 1838, Tecuci, Romania
Marin Giurgiu
Greenhouses, Biological Research Center, Jibou, Romania
Marin Giurgiu
Calvinist reformed church 1326, Sighetu Marmatiei, Romania
Marin Giurgiu
Spring time
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.