0 Likes

Piata Sfatului, Brasov, Romania
Brasov
Piata Sfatului, Brasov, Romania
Copyright: Radu M
Type: Spherical
Resolution: 9134x4567
Taken: 19/09/2010
Uploaded: 10/08/2011
Actualizat: 16/10/2014
Vizualizari:

...


Tags: piata sfatului; brasov; romania; summer
comments powered by Disqus

Marin Giurgiu
Piata Sfatului (Council Square), Brasov, Romania
Michael Pop
Anul Nou fara zapada in centrul Brasovului
Laurentiu Rusu
Council's Square
Laurentiu Rusu
Muresianu's House Museum
Laurentiu Rusu
Council's Square
Michael Pop
The Council Square in Brasov
Laurentiu Rusu
Council's Square
Neculai Gabriel
Piata Sfatului
roundimage
Graft 03
roundimage
Graft 02
Laurentiu Rusu
Dupa Ziduri ST. | Graft Bastion
Laurentiu Rusu
Europe Gallery | Hermella
Majeed Panahee joo
Aun gallery Jan 2012 Paria Assal 03
Alexandre Militão
Catedral Noturna
Nikolay Isaev
phangan hadrin
Alexandre Brandão - ab360
Iguazu Falls belvedere 1
Nikolay Isaev
samui from phangan
Alexandre Brandão - ab360
Iguazu Falls walkway to the edge of the falls of the Iguazu River
Ursula & David Molenda
Frozen Morskie Oko, Tatras
zeljko soletic
Restaurant Le Train Bleu
H.J.Weber
Dubai - Marina, twisted tower
wongchichuen
Hong Kong @ Night(香港夜色)
Nick Hobgood
Coral coast sunset, Fiji
Malinnikov Ruslan
Taman Sari Yogyakarta Indonesia
RaduM
Parcul Gheorghe Dima, Brasov
RaduM
Piata Sfatului, Brasov, Romania
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.