1 Like

Railway Station
Brasov
Copyright: Laurentiu Rusu
Type: Spherical
Resolution: 6480x3240
Taken: 17/11/2007
Uploaded: 04/09/2008
Actualizat: 08/10/2014
Vizualizari:

...


Tags: landmark; transit
comments powered by Disqus

Laurentiu Rusu
Garii ST.
Alexander Murvanidze
The Central Railway Station in Brasov, autumn 2014
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Cătălin Ionescu
Antrenament de curling in Brasov
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Dacia Marketplace
Laurentiu Rusu
Sports Hall
Alexander Murvanidze
A yard at 13 Decembrie Street near the railway station in Brasov, autumn 2014
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Andre Kurenbach
Ruhrgas 01
Kobel Rudolf
Lotus Museum Thanyaburi 1
Yasushi Kishimoto
Dsc07535l Panorama
Hiroshi Tai
Fourth Kurobe Dam
Michael Maniezzo
Abhaneri Step Well
Martin Hertel
Hamburg Hafencity Speicherstadt by night
Andy Elliston
Los Roques de Garcia at night
Martin Hertel
Hammerfest Varden By Night
Nikos Maretas
Islet of Parga (Islet of Virgin Mary)
Nobutaka Asahi
Anataki
Heinz Bruckschloegl
Dom St. Peter - Glockenturm
yunzen liu
Sichuan UNESCO World Heritage Jiuzhai Valley——The Lying Dragon Lake
Laurentiu Rusu
Europe Gallery | Hermella
Laurentiu Rusu
Postavarul Peak
Laurentiu Rusu
Quarry
Laurentiu Rusu
Baiulescu House | Cultural Center
Laurentiu Rusu
Andrei Saguna College
Laurentiu Rusu
Council's Square
Laurentiu Rusu
Poiana Brasov | St. Ioan Church
Laurentiu Rusu
Weaver's Bastion
Laurentiu Rusu
Postavarul | Kanzel Ski Slope
Laurentiu Rusu
Brasov City Hall
Laurentiu Rusu
Stefan Baciu House | Tiberiu Brediceanu ST
Laurentiu Rusu
Muresenilor ST | Black Church
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.