1 Like

Railway Station
Brasov
Copyright: Laurentiu rusu
Type: Spherical
Resolution: 6480x3240
Uploaded: 04/09/2008
Actualizat: 07/04/2012
Vizualizari:

...


Tags: landmark; transit
comments powered by Disqus

Laurentiu Rusu
Garii ST.
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Catalin Ionescu
Curling training in Brasov
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Dacia Marketplace
Laurentiu Rusu
Sports Hall
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Autumn Color
Sorin Bajenaru
Pensiune Stupina
Martin Broomfield
Bird Cage Makers, Pasar Pramuka, Jakarta
Martin Broomfield
Covered Market Hanoi, Spice Sellers
Bo de Visser
Villa Sbertoli 2 - abandoned (2010)
Martin Broomfield
Fanz Josef Glacier, New Zealand
FunkBox Imagineering
Mungamana Pizza Bar at AfricanSwiss Restaurant
David Walters
Panoramic Express - Winter Park Resort Colorado
Uwe Buecher
Caloura Harbour, São Miguel
Jedsada Puangsaichai
Porches, Wat Arunratchatharam, Bangkok
Jan Koehn
Mirador del Rio - Roof Terrace
Martin Broomfield
Poultry and Fish Sellers, Covered Street Market Hanoi
Sahneh
Franz Josef Land (Russian Arctic)
Heiner Straesser - derPanoramafotograf.com
Acik Saray - open palace
Laurentiu Rusu
Muresenilor ST
Laurentiu Rusu
Europe Gallery | Adrian Stoenica 2006
Laurentiu Rusu
Belvedere Winter
Laurentiu Rusu
Council's Square
Laurentiu Rusu
Tampa's foot
Laurentiu Rusu
Weaver's Bastion
Laurentiu Rusu
Poiana Brasov | St. Ioan Church
Laurentiu Rusu
Grivitei Blvd
Laurentiu Rusu
Postavarul | Subteleferic Ski Slope
Laurentiu Rusu
Transilvania University's Aula
Laurentiu Rusu
Sports Hall
Laurentiu Rusu
Livada Postei
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.