1 Like

Railway Station
Brasov
Copyright: Laurentiu rusu
Type: Spherical
Resolution: 6480x3240
Uploaded: 04/09/2008
Actualizat: 07/04/2012
Vizualizari:

...


Tags: landmark; transit
comments powered by Disqus

Laurentiu Rusu
Garii ST.
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Catalin Ionescu
Curling training in Brasov
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Dacia Marketplace
Laurentiu Rusu
Sports Hall
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Autumn Color
Sorin Bajenaru
Pensiune Stupina
luis davilla
palau de la musica. barcelona
Luis Erantzcani
Panoramic view of Balandra
luis davilla
sagrada familia basilic. barcelona
Jan Dunlop
Inside an Organ - St Matthews Church, Auckland
André Stiebitz
Landtag Brandenburg Potsdam city castle
luis davilla
barcelona from via laietana
luis davilla
palau de la musica. barcelona
zeljko soletic
In the crypt of the Panthéon
Sferica Tour Virtual
Sala São Paulo
Guenter Rolf
Westerwiehe Fischteiche 2
ZZ
厦门明发商业广场—皇家一号 Royal No.1 in Mingfa mall, Xiamen
luis davilla
santa maria del mar church. barcelona
Laurentiu Rusu
Muresenilor ST | Black Church
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Postavarul | Ruia Ski Slope
Laurentiu Rusu
Sports Hall
Laurentiu Rusu
Solomon Stones
Laurentiu Rusu
Council's Square
Laurentiu Rusu
Autumn Color
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Europe Gallery | Adrian Stoenica 2008
Laurentiu Rusu
Tiriac Sports Center | Sports Highschool
Laurentiu Rusu
Tampa's foot
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.