0 Likes

The Storm is coming
Transilvania
Copyright: Kocsis-boldizsár jános
Type: Spherical
Resolution: 10324x5162
Uploaded: 19/03/2011
Actualizat: 11/08/2014
Vizualizari:

...


Tags: storm; nature; march; transilvania; saint george; sunset; romania; covasna
comments powered by Disqus

Kocsis-Boldizsár János
Beautiful red sky
Kocsis-Boldizsár János
Saint George Bridge under renovation
diszkosz diszkosz
Backyard Komollo
Michael Pop
The giant Snail in Teliu
Michael Pop
The stonebridge of the railroad in Teliu
Sorin Bajenaru
Pensiune Stupina
Laurentiu Rusu
Autumn Color
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Catalin Ionescu
Curling training in Brasov
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
Laurentiu Rusu
Tractorul Park
dieter kik
phare de Pontusval pointe Beg-Pol Brignogan Pr5
PEC
Marché rue de Grenelle (Paris 15)
Alan Billyeald
Brooklyn Bridge, New York, USA
Irmin Wehmeier
Puerto Penasco Rocky Point Shrimp Boats
Brian Shriver
Mt Hope Bridge
Michael Zander
Nunnery, Isle of Iona, Scotland - just off Isle of Mull
Ali Barnawi
Shrine of the fourty- مقام الأربعين بدمشق
Tibor Illes
Feherto Fishermen's Tavern and Guesthouse - Gypsy wedding party - bride and groom
C. A. Kuerten
Suspension bridge over the river Piracicaba
dieter kik
Argenton Port Finistere A2
Richard Chesher
Lifou New Caledonia Jokin
Ali Barnawi
Al Khulail Dam-سد الخليل
Kocsis-Boldizsár János
Iarna pe Tâmpa
Kocsis-Boldizsár János
The Storm is coming
Kocsis-Boldizsár János
Parcul consiliul europei
Kocsis-Boldizsár János
jacko test
Kocsis-Boldizsár János
Down from Tâmpa
Kocsis-Boldizsár János
Beautiful red sky
Kocsis-Boldizsár János
Costinesti Beach
Kocsis-Boldizsár János
Saint George Bridge under renovation
More About Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta. Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu.Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km².Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei (vezi titulatura principelui Transilvaniei: „princeps Transilvaniae, partium regni Hungariae dominus...”). Adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României.